CONSTANTIN MOTAŞ – “PERSONALITATEA PATRONULUI SPIRITUAL”
Academicianul Constantin Motaș a fost membru al unor prestigioase societăţi şi instituţii ştiinţifice, dintre care amintim: Societatea Internaţională de Limnologie teoretică şi aplicată, Societatea Zoologică a Franţei, Muzeul de Istorie Naturală din Paris şi Secţiunea de Piscicultură FAO, precum și membru în comitetul de redacţie a mai multor periodice internaţionale de mare notorietate ca „Acarologia” şi „International Journal of Speology”.
Recunoaștere națională
• Fotografia academicianului Motăş se află la Muzeul de Istorie Naturală Iaşi – în “Sala Unirii” – şi în Aula Facultaţii de Biologie a Universitaţii”Al.I.Cuza” Iaşi
• Numele academicianului Motăş figurează pe faţada Muzeului „Grigore Antipa” Bucureşti.
• O stradă a oraşului Vaslui poartă numele: str. Acad. Constantin Motaş.
• Şcoala nr.7 Vaslui, se numeşte începând cu 23 mai 2003, Şcoala „Constantin Motăş”.
Istoric
Motăş este unul din cele mai vechi nume din Moldova. Mihai Costăchescu ne asigură că un străvechi Motăş, care ”era poate şi în veacul al XIV-lea”, a dat numele satului Motoşeni. Acestui sat cunoscut și sub numele de Ursa, i s-a mai spus în hrisoave Motoşăni şi Motoşeni, numele originar. Tradițiile orale, împărtăşite printre alţii şi de reputatul nostru naturalist, Academician Constantin Motăş, spun ca primii Motăş ar fi venit din Transilvania.
Primul Motăş atestat documentar este un anume Fătul Motăş. El apare într-un uric din 2 martie 1554 emis de Alexandru Lăpușneanul care îi întărește a patra parte din Drăgoeşti, cumpărătură de la ”Creste sîn Isai Muste”, răstrănepotul lui Ladislau Globnicul.
Un nou uric emis de acelaşi voievod Alexandru Lăpușneanul la Huşi în ziua de 12 mai 1555 pomeneşte pe un Mihăilă Motăş. Acesta cumpără de la Odichia, fata Mogăi și Tudora și fratele ei Cozma, copiii lui Hasan, privilegiul de întăritură ce l-a avut bunicul lor, Toader Iucaş de la voievodul Stefan cel Mare. Obiectul vânzării consta într-o bucată de pământ ”din hotarul Oprişeştilor, din partea de jos, la obârşia Sohodolului…la hotarul Burdusacilor”. Este citată aici ca punct topografic o anume ”fantâna Belciuroasa”, care se afla probabil prin părţile Sohodolului.
Un descendent din Mihăilă Motăş trebuie să fi fost şi primul din acest neam din ţinutul Vasluiului. Pe Toader Motăş îl întâlnim la 14 iunie 1637, stăpân pe moşia Chetreşti împreună cu Dumitraşcu Zăpodie. Nu s-a păstrat documentul original care îl atestă pe primul Motăş în Chetreşti, ci doar o copie târzie de secol XIX.
Foarte mulţi dintre membrii acestei familii au fost investiţi cu titluri boiereşti. Toţi au fost înscrişi în cartea rangurilor boiereşti sau în condica titlurilor hărăzite de domn pentru diverse servicii. Dar ca să primească aceste titluri ei trebuiau sa fie proprietari de pământ. Stolnicul Gheorghe Motăş de la Ipatele era trecut în rândul marilor proprietari, şetrarul Ioan Motăş de la Oşeşti sau pitarul Mihalachi Motăş de la Chetreşti, făceau parte din categoria micilor proprietari; de aceea, ca proprietari de pământ aveau dreptul să fie alegători. Unul dintre ei, pitarul Mihalachi Motăş din Chetreşti, a fost chiar deputat de ţinutul Vaslui în Divanul ad-hoc al Moldovei. Genealogia neamului ne înfăţişează câteva zeci de boieri şi mazili din familia Motăş, a cărei origine în ţinutul Vaslui o regăsim acum 400 de ani, în vremea lui Vasile Lupu, iar în istoria Moldovei, în vremea lui Alexandru Lăpuşneanu, în ţinutul Tecuci, de unde va fi venit şi Toader Motăş.